luni, 25 septembrie 2017

Scriu cu sincope si, totusi, cu infinit drag, despre OAMENI care simt cu ochiul inimiii

           Imi amintesc doar un zambet si o stralucire in privire dublata de o putere in a darui. Atat. Aceasta a fost prima intalnire.
         La acel timp, la acea prima intalnire, nu am incheiat un business - nici nu imi propusesem - imi place sa fac lucruri, fapte cu integritate, acum pare uneori crazy - depinde cum este privit / inteles / simtit intr-un anume fel, si totusi, eu sper in acest concept, principiu chiar si acum, dupa mai mult de un deceniu.
           Si totusi am plecat atat de incarcata de bucurie.
           Dupa acea prima intalnire, cu acea importanta persoana. - am aflat in timp -  dupa mai mult de circa 12 ani ( iau ca reper 12 ani - avand in vedere varsta copiilor- ptr ca este mai simplu) cat de .... aproape ca h-abar n-am cum sa exprim pentru a transmite ceea ce am simtit din plin din partea acestei fiinte.
           In aceasta perioada de peste 12 ani de cand am cunoscut acest om, am invatat, uneori chiar si cu lacrimi in ochi, chiar daca m-am dat "mare", zambind sau facand glume, cat de importanta este bucuria, bucuria de a fi tu insati, de a fi sprijin / fundatie langa copii ( aici, am avut uneori de-a dreptul blocaje), pur si simplu de a fi. Bucuria simpla. Ca a unei frunze, a carei culori nu conteaza, chiar a uneia ruginii care aparent cade din pom. Cade, danseaza plutind in zborul  unui spectacol gratuit, se amuza lasandu-se in voie libera sau innobileaza pamantul ?  In orice caz nu deplange copacul pe care l-a parasit. Este, fiinteaza si da culoare, pana cand va dispare, aparent, din vederea unora.

        Si, ... acest OM .... a inteles din suferintele mele, dincolo de multele necuvinte ale mele, din cuvinte nerostite, uneori din oarece-mi durere nemarturisita. A simtit si m-a inconjurat cu atat de multa tandrete incat in prima faza,  logica-mi isi punea intrebari, aproape refuzand evidenta realitatea.
       Deunazi, am avut o scurta  si totusi profunda conversatie plina de invataminte pentru mine. Parcurgand drumul spre propria-mi casa, am revazut scurte si totusi importante perioade din viata mea si am inteles, cel putin in cazul meu, ca iti poti deveni propriul dusman fara a-ti da seama.
       Intr-un anume fel, am inteles ca ingerii pot apare atat de simplu in propria viata.

Read more...

0 comentarii: